Apartamentele petrec cel mai puțin timp în piață, iar marjele de negociere se mențin destul de strânse pe acest segment.

In cat timp se mai vinde azi o locuinta si la cat ajunge marja de negociere

Cel mai recent raport de piață publicat de Analize Imobiliare, platforma lansată și susținută de Imobiliare.ro, arată că, din 2014 încoace poate fi observată, per ansamblu, o tendință de creștere a perioadei de vânzare pentru proprietățile rezidențiale – de la două la trei luni în cazul apartamentelor și de la patru la opt luni în cazul vilelor. Totuși, ținând cont de numărul mare de nivelul ridicat al cererii, în contrapunct cu oferta scăzută, ar fi de așteptat ca perioada de vânzare să scadă. În general vorbind, motivele creșterii ar fi, pe de o parte, tendința de amânare a deciziilor de achiziție (în unele cazuri din pricina volatilității segmentului Prima Casă), iar, pe de altă parte, oferta nesolvabilă din piață – adică proprietățile pe care proprietarii vor să le vândă la un preț mai mare decât valoarea lor de piață.

O vilă stă în piață mai bine de șase luni

În intervalul ianuarie-martie 2018, timpul necesar pentru vânzarea unui apartament a consemnat o majorare ușoară față de cele trei luni anterioare, de la 81 la 87 de zile. Această tendință este explicabilă prin ciclicitatea pieței rezidențiale, dat fiind faptul că, așa cum o arată evoluția acestui indicator în ultimii trei ani, în primul trimestru proprietățile petrec cel mai mult timp în piață. Față de T1 2017, când tranzacționarea unui apartament dura, în medie, 105 zile, acest tip de locuințe au o durată de vânzare mai mică la început de 2018.

Aici găsești integral raportul Analize Imobiliare!

Pe segmentul caselor și vilelor, perioada medie de vânzare a crescut semnificativ, de la 198 de zile în ultimul trimestru din 2017, până la 229 de zile în primele trei luni din 2018. De menționat că acesta ar fi cel mai înalt nivel atins în ultimii patru ani – în T1 2014, spre exemplu, o unitate locativă individuală se vindea în 105 zile. Tendința de creștere a duratei de tranzacționare a unei case poate fi explicată prin concentrarea unei bune părți din cerere pe segmentul apartamentelor, dar și prin tendința cumpărătorilor de a-și aloca mai mult timp în luarea unei decizii de achiziție – date fiind prețurile mai mari și cererea în general mai scăzută specifice acestui segment de piață.

Marja de negociere pentru locuințele din marile orașe

Deși au consemnat variații atât în plus, cât și în minus, marjele medii de negociere pentru apartamentele tranzacționate în marile orașe ale țării se mențin, la fel ca în trimestrele trecute, sub pragul de 4% (este vorba aici de diferența între ultimul preț solicitat de către proprietari și cel final, de vânzare). Acest fapt indică o relativă stabilitate a raportului dintre vânzători, pe de o parte, și cumpărători, pe de altă parte.

Comparativ cu trimestrul întâi din 2017, datele statistice generate de Analize Imobiliare relevă că, în primele trei luni din 2018, marja medie de negociere practicată pe segmentul apartamentelor a scăzut în trei dintre cele șase mari orașe analizate, dar a crescut în alte două și a rămas constantă într-un singur caz. Astfel, vânzătorii din Brașov sunt dispuși să lase acum la preț 2,7% (față de 3,6% în urmă cu 12 luni), în vreme ce aceia din Cluj-Napoca își reduc pretențiile cu 3,3% (față de 3,7% în urmă cu 12 luni), iar cei din Iași cu 1,5% (de la 2,1%). În vreme ce pentru apartamentele din București se situează la același nivel din urmă cu un an (la 3,5%), acest indicator s-a majorat în Constanța (de la 2,9% la 3,4%) și, respectiv, Timișoara (de la 1,9% la 2,6%).

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *