Light Dark

Cum vedeau autoritățile comuniste ”teritoriul” dintre strada Amurgului și Calea Ferentari, ”o zonă cu o moștenire urbanistică săracă, dar grupată în jurul unei artere de penetrație în oraș”.

calea rahoveiPlanurile autorităților comuniste pentru Cartierul Rahova erau de a transforma o zonă care, deși evocată de ”numeroase mărturii din vechime” – ”aici se afla renumitul Pod al Calicilor, punct de intrare în vechea Capitală a țării”, după cum este precizat în broșura ”București”, editată de autoritățile vremii în 1983 –, era ”mobilată cu case sărăcăcioase, în mare parte insalubre, cu străzi (mai curând ulicioare) lipsite de orice dotări utilitare, cu dughene improprii comerțului sau cu ateliere mizere”.

La data editării broșurii, Calea Rahovei avea o cu totul altă înfățișare decât cea descrisă în paragraful anterior. ”Ansamblul Calea Rahovei-vest numără 2.588 de apartamente confortabile în blocuri de opt-zece etaje pe artera principală, ce este prevăzută a fi lărgită la patru fire pe sens. În adâncime sunt amplasate blocuri cu patru nivele. Locuitorii acestor blocuri beneficiază de magazine moderne, la care se vor adăuga un complex școlar cu 16 clase și o grădiniță de 225 delocuri”, scriau autorii broșurii.

Calea Rahovei - foto brosura BucurestiMai mult, în fața întreprinderii ”Electromagnetica”, urmau a fi construite 4.139 de apartamente cu ”magazine corespunzătoare, trei școli, trei grădinițe, o creșă, un cinematograf, o stație autoservice și un parc. În plus, în ”teritoriul cuprins între strada Amurgului și Calea Ferentari”, care făcea parte dintr-o zonă ”cu o moștenire urbanistică săracă, dar grupată în jurul unei artere de penetrație în oraș”, fuseseră deja construite 2.748 de apartamente din cele 3.500 prevăzute a fi edificate în total.

Cum au evoluat prețurile

Unele surse includ zona 13 septembrie în Rahova, însă potrivit ”sistematizării” realizate de autoritățile comuniste, acestea erau considerate două cartiere distincte. Astfel, Calea 13 septembrie reprezintă un ansamblu special, cu blocuri ”unicat”, care va fi tratat într-un articol viitor.

Cartierul Rahova este situat de-a lungul Căii Rahova, care este cuprinsă între Bulevardul Libertății și intersecția dintre Șoseaua Alexandriei, strada Antiaeriană și Șoseaua București-Măgurele. Acestea ar fi, așadar, limitele de est și vest ale cartierului, cea de nord fiind reprezentată de Calea 13 septembrie – partea din vestul Bulevardului Tudor Vladimirescu –, iar cea de sud de periferia Bucureștiului.

Prețurile apartamentelor din acest cartier au avut și ele o perioadă de mărire, în intervalul 2005-2008, dar decăderea a fost drastică. Astfel, potrivit datelor Imobiliare.ro, în martie 2008 o garsonieră în Rahova costa, în medie, 78.278 de euro (preț cerut de vânzător), un apartament cu două camere – 112.367 de euro, iar unul cu trei camere avea un preț de 131.261 de euro.

În mai 2014, prețul mediu cerut pentru o garsonieră era de 28.500 de euro, în timp ce apartamentele de două și trei camere costau 42.806, respectiv 60.257 de euro. Aceste prețuri sunt cu 64%, 62% și respectiv 54% mai mici decât în martie 2008.