În care este vorba despre un cartier situat lângă Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului, ce urma să inspire ”măreție și unitate”.
Autorii broșurii ”București”, editată de autoritățile comuniste în 1983, anul în care a fost așezată piatra de temelie a ceea ce avea să devină a doua cea mai mare clădire din lume după Pentagon – Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului (foto stânga, construcția în 1984, Sursa) –, scriau despre viitorul, pe atunci, cartier 13 septembrie: ”Totul, inclusiv poziția blocurilor, va inspira aici măreție și unitate”.
La data publicării broșurii, anul 1983, erau demarate lucrările la o treime din cele 3.200 de apartamente situate în ”blocuri unicat”, dispuse pe 7-10 nivele. ”Construcția lui abia a început, dar încă de pe acum, de la primele sale repere, el se profilează la loc de prim rang în geometria variabilă a marilor bulevarde bucureștene, mereu în căutarea expresiei care să pună mai bine în lumină aspirația noastră spre frumos”, scriau, nu fără simț artistic, autorii broșurii.
De remarcat că noul ansamblu urma să se întindă de-a lungul arterei Calea 13 septembrie, dar doar porțiunea care pornește de la intersecția cu șoseaua Panduri și bulevardul Tudor Vladimirescu (artera continuă și după această intersecție până la cea cu strada Antiaeriană, de unde începe bulevardul Ghencea – n.red.), pe un traseu deviat în dreptul străzii Izvor, ”spre a se uni cu bulevardul G.Coșbuc și a dobândi drept cap de perspectivă clădirea Marii Adunări Naționale”. Construcția de care se face vorbire este fostul Palat al Camerei Deputaților, construit în 1907, pe terenul Mitropoliei Țării Românești, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, pe locul fostului Palat al Adunării Deputaților. După 1989, în clădire a funcționat Camera Deputaților. În 1997, Palatul a fost dat în folosință Patriarhiei Române, iar în 2010 clădirea a fost trecută în proprietatea Patriarhiei.
Revenind la perioada comunistă, planurile puse în execuție în anii următori prevedeau o rețea de magazine amenajate la parterul blocurilor, în suprafață de 25.000 de metri pătrați, în timp ce alte dotări însemnau două școli generale cu câte 16 clase, o sală de gimnastică, o grădiniță, un dispensar, parcaje, spații de joacă pentru copii. Noua arteră urma să aibă o lățime de 28 de metri, cu un spațiu verde central de șapte metri, precum și trotuare late de zece metri, din care trei metri pentru spațiu verde, ”fiind prevăzută, din loc în loc, cu retrageri alveolare în care vor fi amplasate lucrări de artă monumentală”.
Cum au evoluat prețurile
Caracterul special al cartierului 13 septembrie, dat de ”blocurile unicat”, de celelalte caracteristici ale zonei,dar și de prezența unor clădiri-reper din București (Casa Poporului, Palatul Patriarhiei, hotelul de cinci stele J.W. Marriott și, de dată recentă, Catedrala Mântuirii Neamului, încă în construcție) , s-a menținut și în anii de după căderea comunismului și chiar și în anii de boom imobiliar (2005-2008). Astfel, potrivit datelor Imobiliare.ro, în martie 2008 o garsonieră în 13 septembrie costa, în medie, 94.307 de euro (preț cerut), un apartament cu două camere – 148.429 de euro, iar unul cu trei camere avea un preț de 170.927 de euro.
În mai 2014, prețul mediu cerut pentru o garsonieră era de 39.360 de euro, în timp ce apartamentele de două și trei camere costau 70.138, respectiv 77.138 de euro. Aceste prețuri sunt cu 58%, 53% și respectiv 55% mai mici decât în martie 2008.
