București și Timișoara sunt orașele cu cel mai mare dezechilibru între așteptările proprietarilor în privința prețului cerut și cel cu care reușesc, în cele din urmă, să-și vândă locuințele.
Imobiliare.ro prezintă, pe baza datelor furnizate de platforma Analize Imobiliare, o comparație între prețurile solicitate de vânzătorii de apartamente din marile orașe și cele de tranzacționare. Pentru exemplificarea diferențelor, studiul pune față în față valorile consemnate de Indicele Imobiliare.ro în luna septembrie, la nivel de oraș, cu suma medie de achiziție pentru un apartament cu două camere, obținută direct de la proprietari, în baza declarațiilor acestora. Analiza ia în calcul cinci orașe mari din România (București, Cluj, Timișoara, Brașov și Constanța).
Datele prelucrate cu ajutorul noului sistem dezvoltat de Analize Imobiliare relevă atât marja medie de negociere consemnată pentru o anumită zonă, cât și diferența dintre primul preț cerut și prețul de vânzare. „Mai mult de 80% din apartamentele pe care le-am analizat pentru a obține valorile de tranzacționare s-ar încadra în categoria Prima Casă; aici, marjele de negociere sunt mai mici pentru că există o presiune pe prețuri din partea cererii; bugetul mediu pentru un astfel de împrumut se situează undeva sub 37.000 de euro. Asta se vede în cifre”, subliniază Dorel Niță, econometrician și coordonatorul Analize Imobiliare.
Timișorenii vor mai mult, dar obțin cel mai puțin
Proprietarii de locuințe din Timișoara sunt pe primul loc în privința așteptărilor nerealiste pe care le au atunci când vor să-și vândă locuința.
În orașul de pe Bega, prețurile cerute pentru apartamentele scoase la vânzare au crescut cu 1,5% în prima lună de toamnă, de la 821 la 833 de euro pe metru pătrat util.
Prețurile la care se realizează tranzacțiile sunt, însă, semnificativ mai mici. De pildă, în zona Calea Aradului, suma medie de tranzacționare pentru un apartament cu două camere este de 760 de euro pe metru pătrat util – de remarcat că această sumă reprezintă cel mai mic dintre prețurile la care se vând apartamentele cuprinse în analiza de față.
Procentual, pe Calea Aradului, diferența dintre valoarea la care o proprietate este scoasă prima dată pe piață și cea de vânzare ajunge la 8,6%, iar marja de negociere (de la ultimul preț cerut la cel final) este de 4,3%.
Proprietarii din Berceni, cei mai nerealiști bucureșteni
În Capitală, conform datelor Imobiliare.ro, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare (vechi și noi) a scăzut în ultima lună cu 2%, de la 1.076 la 1.054 de euro pe metru pătrat util.În cartierele „tradiționale”, formate preponderent din blocuri vechi, prețurile efective de vânzare se situează semnificativ sub acest nivel, valabil la nivel de oraș.
Cei mai nerealiști proprietari sunt cei din Berceni (foto dreapta, în timpul contrucției blocurilor ”comuniste”, anii ´80, sursa). În acest cartier, diferența medie dintre prețul cerut inițial și cel obținut se situează la 7,3%. Spre comparație, în Militari aceasta este de 6,5%, în Drumul Taberei – la 6,4%, în Titan – la 6% și în Vitan – la 3%.
Proprietarii din Vitan sunt cei mai duri negociatori. Astfel, în acest cartier marja de negociere (diferența între ultimul preț cerut și cel de tranzacționare), este de doar 1,6%, iar prețul de tranzacționare ajunge la 1.000 de euro pe metru pătrat util. Nici proprietarii din Berceni nu sunt foarte dispuși să facă prea multe concesii în privința prețului: marja de negociere este de 2,2%, în condițiile unui preț de tranzacționare de 860 de euro pe metru pătrat util. Mai maleabili sunt proprietarii din Militari (marjă de negociere de 3,5%, preț de vânzare de 880 de euro), din Titan (3,4%, 910 euro) și din Drumul Taberei (2,5%, 940 de euro).
Constănțenii din Tomis Nord cer sub prețul de tranzacționare
În orașul de la malul mării, valoarea de listare a apartamentelor disponibile spre vânzare a scăzut cu 0,9% în ultimele treizeci de zile, de la 854 la 846 de euro pe metru pătrat util. În zona Tomis Nord, un apartament cu două camere se tranzacționează undeva peste media prețului cerut la nivel de oraș, respectiv la 890 de euro pe metru pătrat util; în acest cartier, proprietarii își reduc pretențiile cu aproximativ 5,8% de la scoaterea pe piață a unui apartament până la vânzarea acestuia, iar marja de negociere se situează la 2,9%.
În Cluj, ca-n Drumul Taberei
Prețurile de tranzacționare din Cluj se apropie, în unele cazuri, de cele din București. Astfel, în zonele Mănăștur (foto dreapta, sursa) și Mărăști, locuințele sunt tranzacționate, în medie, cu 930 de euro pe metru pătrat util și, respectiv, 940 de euro pe metru pătrat util. În cel dintâi cartier, primul preț cerut de proprietar este cu 4,6% mai mare decât cel de vânzare, în timp ce marja de negociere ajunge la 2,6%. În Mărăști, un apartament cu două camere este scos inițial pe piață la o valoare cu 4,3% peste cea de tranzacționare, în timp ce marja de negociere acceptată se ridică la 3,4%.
În orașul de pe Someș, valoarea medie de listare pentru apartamente noi și vechi s-a majorat cu 3% în ultima lună, de la 923 la 951 de euro pe metru pătrat util, conform datelor Imobiliare.ro.
Brașovenii, cei mai echilibrați
Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, în septembrie vânzătorii și-au majorat pretențiile și în orașul de la poalele Tâmpei, de data aceasta cu 3,1%, de la 815 la 840 de euro pe metru pătrat util. În cartierul Astra, prețul mediu de tranzacționare pentru un apartament cu două camere ajunge la 800 de euro pe metru pătrat util, potrivit datelor furnizate de Analize Imobiliare; în această zonă, diferența dintre așteptările inițiale ale proprietarilor și valoarea de vânzare este destul de redusă, respectiv 3%, în vreme ce marja de negociere ajunge la 2%.
