Ce se întâmplă cu programul Prima Casă de la 1 ianuarie 2018

Noi criterii de evaluare a modului de utilizare a plafoanelor de garantare din cadrul Prima Casă vor fi introduse de la începutul anului viitor pentru ca programul să își atingă principalul scop, respectiv oferirea unui sprijin categoriilor sociale care au nevoie de acesta pentru a-și cumpăra o casă.

Modificări Prima Casă

Noua procedură va avea în vedere reducerea graduală a intervenției statului prin garantare asumând că piața creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu creșterea accesibilității populației la produsele standard ale băncilor, se arată într-un comunicat de presă publicat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM).

Evaluarea se va face la începutul fiecărui an, în funcție de ponderea garanțiilor acordate de fiecare finanțator în totalul garanțiilor acordate în cadrul programului în anul precendent.

Pe baza criteriilor de mai jos, făcute publice de Ministerul Finanțelor Publice, se va realiza un punctaj diferențiat. Prin însumarea punctelor obținute în funcție de fiecare criteriu se va obține un punctaj final care va determina procentul de ajustare al plafonului alocat.

  • raportul între volumul finanțărilor garantate acordate în cadrul programului și volumul creditelor pentru locuințe acordate de finanțatori persoanelor fizice, negarantate de către stat în anul precedent;
  • raportul între numărul total al garanțiilor plătite finanțatorilor de la începutul programului și până la data de 31 decembrie a anului precedent și numărul total al garanțiilor acordate de la începutul programului și până la data de 31 decembrie a anului precedent;
  • raportul dintre numărul garanțiilor/promisiunilor de garantare acordate de FNGCIMM după ce solicitările de acordare au fost invalidate cel puțin o dată, înregistrate de un finanțator participant în program în anul precedent și numărul total al solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM în anul precedent.

“Există o preocupare majoră de optimizare a proceselor de garantare la nivelul FNGCIMM. Pentru Programul Prima Casă, în paralel cu procesul de eficientizare a fluxului de garantare se desfășoară procese de recalibrare și reparametrizare ce pot conduce la o targetare cât mai eficientă din punct de vedere social, pentru a putea beneficia de acest program acei oameni care au o reală nevoie de locuință”, a declarat Alexandru Petrescu, directorul general FNGCIMM.

“Programul evoluează permanent, răspundem prompt dinamicii pieței, astfel încât să aibă o adresabilitate socială cât mai eficientă și să genereze beneficii maxime”, a mai adăugat acesta.

Ce spun reprezentanții BNR despre Prima Casă: 35% dintre cei care accesează Prima Casă au salarii nete de peste 4.000 de lei

Reprezentanții Băncii Naționale a României au atenționat, în cadrul Raportului privind stabilitatea financiară aferent lunii decembrie 2017, că Prima Casă s-a îndepărtat de scopul său de program social.

Iată cum și-au argumentat aceștia explicația:

  • perioada de restrângere a accesului la finanțare ca urmare a crizei economice s-a încheiat și costurile de finanțare sunt, în prezent, la niveluri suportabile la credite ipotecare standard ale băncilor;
  • creditele Prima Casă sunt acordate și persoanelor cu venit ridicat, debitorii cu venituri mai reduse tind să fie supra-îndatorați – 35% dintre debitori au salarii nete de peste 4.000 de lei;
  • programul nu prevede limite privind valoarea maximă a locuinței achiziționate sau obligativitatea ca imobilul să fie locuință permanentă.

”Considerăm utilă revizuirea condițiilor de accesare a acestui program, în sensul orientării către debitorii cu un venit salarial sub un plafon prestabilit, care urmăresc să își achiziționeaze o locuință pentru locuint, sub o valoare reglementată și în condițiile unui grad de în datorare sustenabil”, se menționează în același raport.

Nu este prima oară când reprezentanții BNR au atenționat cu privire la programul Prima Casă.

În vara acestui an, aceștia au menționat într-o analiză că ponderea debitorilor care au contractat credite prin Prima Casă în ciuda faptului că au capacitatea de a plăti un avans mai mare față de cel solicitat în cadrul programului este în creștere.

În cadrul analizei s-a mai menționat și faptul că programul este doar o formă de transfer a unor sume de bani de la buget către sectorul privat și că cei care au cu adevărat venituri mici beneficiază în proporție limitată de el.

Reprezentații BNR au punctat însă și un aspect pozitiv, respectiv acela că programul oferă un acces mai mare tinerilor la achiziționarea unei locuințe.

“Analiza valorii creditelor contractate arată, însă, o creștere a ponderii debitorilor care contractează credite prin acest program la o valoare a indicatorului LTV (loan to value) mult inferioară (și deci care au capacitatea plății unui avans la credit semnificativ mai mare decât cel minim solicitat de program). În aceste condiții, programul nu reprezintă decât o formă de transfer a unor sume de bani de la buget către sectorul privat și nu o formă de creștere a accesabilității persoanelor fizice la obținerea de credite în vedere achiziționării unei locuințe”, se explica în analiza coordonată de Valentin Lazea, economist-șef BNR, potrivit Mediafax.

Tot în aceeași analiză se mai menționa că în condițiile existenței Prima Casă care asigură un cost mai mic datorită garanției de 50% pe care o oferă statul, băncile nu mai sunt impulsionate să dezvolte produse de creditare ipotecară cu risc redus.

Jurnalist cu aproape 10 ani de experiență în presă online, media și comunicare, care s-a alăturat echipei Imobiliare.ro în 2017. Activitatea sa este orientată pe segmentul B2B, concentrându-se pe subiecte de interes pentru specialiștii din real estate și construcții, știri, analize și proiecte editoriale menite să evidențieze realitatea de la nivelul pieței. (Contact: corina.varlan@imobiliare.ro)